marți, 11 noiembrie 2008

Un super prof

Mie nu îmi plac blondele, secretarele, ţiganii şi profii. Dar, evident, fiecare regulă are şi excepţiile sale (mai puţin regula cu secretarele). În liceu, am iubit şi apreciat cu adevărat doi profesori. Culmea, amândoi aveau acelaşi nume de familie. Am urât matematica, însă am iubit informatica datorită profului (şi eram şi bună la info :). A fost singurul care m-a susţinut, care a crezut în mine şi care mi-a insuflat plăcerea de a scrie (ah, tot proful de „info” ( sagaPao) e singurul pe care mă pot baza şi acum, în facultate ). Aşa că pentru mine a fost un super prof, fără ajutorul căruia nu ajungeam aici.



Toţi colegii l-au iubit şi l-au urât, mai târziu, pe NoOne. L-am urât şi eu pentru că a plecat, ne-a lăsat baltă chiar înainte de Bac. Mai târziu am înteles că în viaţă trebuie să profiţi de fiecare ocazie, pentru că nu primeşti de două ori aceeaşi şansă. Şi mai târziu i-am dat dreptate, informatica şi meseria de profesor sunt nasoale.

Şi dacă tot ne-a trecut supărarea, am hotărât, împreună cu alţi doi colegi care învaţă în Bucureşti, să ne întâlnim cu proful de info, cunoscut şi ca „Alunecosul”



sau ca " Big Profu`"



sau ca " Terminatorul"



sau ca "Teroristul"




Pozele sunt modificate de Sergiu.

5 comentarii:

Anonim spunea...

Am scris sau mai bine zis am vrut sa scriu un comentariu lung-lung-lung dar ceva m-a facut sa-l sterg.

Nu mai stiu ce reprezint pentru cei pe care i-am lasat in urma. Fata de unii sunt un strain, fata de altii sunt in continuare foarte aproape de a deveni mai mult decat un cunoscut - cred ca lucrurile vor depinde intotdeauna de doua variabile.

Fotografiile au fost unul din cele mai minunate cadouri pe care le-as fi putut primi vreodata.

Sunt unele momente care devin mai pretioase tocmai pentru ca se termina altfel decat ai vrea.

Ma bucur ca am ajuns in momentul in care tu imi corectezi greselile de ortografie/gramatica/exprimare.

Am sa-ti spun un secret: ai in tine o forta extraordinara, e puterea care te-a adus in acest loc. Nu eu, nu sfaturile mele sau ale altor profesori sunt cele care te conduc pe tine. Tu nu accepti o infrangere. Punct. Asta te-a caracterizat intotdeauna. Asta e punctul tau forte. Unii oameni vad in tine doar o fire rebela, altii vad ceva care poate fi canalizat. Ai ajuns sa te impingi/ajuti singura. Ba mai mult. Sa-i ajuti pe altii.

Peste cativa ani poate am sa revin cu o intrebare; pana atunci "ramai Dyna". Nu exista greseli, niciodata. Doar incercari.

Dyna spunea...

Totusi, trebuie sa recunoasteti ca eram buna la info :)) (in afara de gilimelele alea care imi dadeau bataie de cap)

Anonim spunea...

=))))) dap, "gilimelele" alea parca au si ele un nume... dar sa mor daca n-am uitat cum le zice.

Clauzel spunea...

Intr-adevar...cred ca un cadou mai pretios ca acesta nu-l puteati face.Oricine ar fi incantat sa primeasca asa ceva, atata timp cat stie sa faca diferenta si sa nu il considere o insulta.Este chiar genial si original!

Dyna spunea...

Da, da, "gilimele". Totuşi, cum aş putea să mă supăr pe cel care şi-a anunţat propria moarte?