luni, 5 ianuarie 2009

Ipocrizie de Sărbători

Urăsc Crăciunul, mereu l-am urât. Mă bucur că a trecut. De ce să ai nevoie de o sărbătoare ca să fii mai bun sau ca să dăruieşti? De fapt, Craciunul înseamnă sarmale, cozonac şi cantităţi industriale din licoarea lui Bachus. Posturile de televiziune îţi provoacă greaţă de la atâtea filme cu reni vorbitori şi Moşi burtoşi, vegetarienii mănâncă pui sau peşte, că deeeh, e sărbătoare., iar căciula roşie, de Moş Crăciun, pare că nu se mai demodează. Mă enervează faptul că trebuie să cheltui în pragul sărbătorilor de iarnă. Dacă nu ai de unde, faci credit. Îmi lipseşte bunicul. În fiecare an, el îmi dădea (şi) o felicitare de Crăciun. Acum au rămas doar mesajele reci şi impersonale. Am primit acelaşi mesaj pe telefon de la cel puţin cinci persoane. A, da, şi de la Vodafone. Păi, dacă vrei să faci o urare, scrie tu un “La mulţi ani!” sau modifică puţin sms-ul ăla, măcar să pară original.

Anul acesta, de Crăciun, am fost acasă, în Câmpulung-Moldovenesc (care e în Bucovina, nu în Moldova). Nu îmi aduc aminte să fi fost vreodată atât de frig în luna decembrie. În Ajun, termometrul indica –17 grade. Nu mai merg acasă până la primăvară. Am împodobit singură bradul, am gătit mult, spre fericirea căţelui care a mâncat aproape tot. Nici colindătorii nu mai sunt cum mi-i aduc eu aminte. Vecinul meu de opt ani m-a sunat înainte: “Ma primeşti cu colinda?”. Când eram mică, eu primeam portocale şi prăjituri. Lui i-am dat bani. Nu aveam mărunt. Puştiul şi-a arătat recunoştinţa, nu mi-a mai pus petarde în cutia poştală. Apoi am ieşit cu prietenii, deşi aş fi preferat să stau acasă şi să dorm. La fel şi în zilele următoare. Nu am apucat să mă dau cu sania, a nins întruna. Merg la săniuş în martie, sigur găsesc zăpada şi atunci. Dar am mâncat ciorbă rădăuţeană, delicioasă.



Poza este făcută de Dani

Am numărat zilele până să plec de acasă, nu am niciun fel de chef să mai merg în Câmpulung. M-am întâlnit doar cu doi din foştii colegi. Majoritatea a rămas în Cluj. Nu înteleg de ce trag toţi acolo, sunt câini cu covrigi în coadă? Sfârşitul de an m-a prins în Văleni. Deşi fără zăpadă, Revelionul a fost mult mai frumos decât a fost Crăciunul. Despre Revelion 2009, a scris şi duda. Regret doar că nu a fost şi Mihai cu noi. Un punct important pe lista de dorinţe pentru 2009 este să petrec măcar o zi importantă ( ziua mea, ziua mamei, Paşte, Crăciun etc.) alături de mama. Şi pentru că ştiu că dânsa citeşte ce scriu eu: Mami, te iubesc şi îmi este dor de tine!

Să aveţi un an fain şi baftă la examene!

6 comentarii:

Anonim spunea...

Nu cred ca e niciun fel de ipocrizie. Adica mie nu mi se pare ca unii oameni chiar s-ar stradui sa fie mai buni de sarbatori, asa se spune. Si pentru mine Craciunul inseamna tot mancat si stat in fata tv-ului, desi eu prefer mai mult calculatorul si iesitul pe-afara (de-ar fi fost si zapada).

Tare faza cu colindatorul materialist. Chiar m-au emotionat pasajele despre bunicul si mama ta. :) Daca tot citeste, o salut si eu pe aceasta cale ;)

Sunt mandru ca m-ai mentionat in text si ca te-am enervat si eu o data prin absenta si nu prin prezenta. :D

Dyna spunea...

Da, stii ca mama este fana ta nuamrul 1, dar nu sunt sigura ca stie sa citeasca si comentarii. :) Oricum, o sa ii transmit salutarile.

Da, m-ai enervat si prin absenta. :) Esti un stres, de aia te iubesc eu! :*

Cosmin spunea...

Adica abia la primavara imi aduci fularul?:))

Craciunul asta a fost unul dintre cele mai frumoase pentru mine cihar daca doar am dat daruri. ;;)

Anonim spunea...

Trist dar adevarat...oricum m-ai inspirat...am sa imi fac si eu un blog...hope you will enjoy it. :) Kisses Sis...BIIIGGGG KISSES :)) Luv`ya sis ;)

Anda spunea...

De Crăciun am stat degeaba acasă, nici măcar zăpada nu am avut. S-a întâmplat ceea ce se întâmplă an de an: rude, gălăgie, mâncare, băutură. Pentru mine Crăciunul a însemnat ceva când eram mică şi credeam în Moş Crăciun, iar când am aflat că nu există s-a rupt orice vrajă.
În fine, ca şi Cosmin, şi eu am cumpărat daruri celor dragi chiar dacă nu am primit la rândul meu. Singura chestie stresantă a fost telefonul care, având cosmote, a sunat încontinuu...nu primeam mesaje şi telefoane de la cunoscuţi, ci şi de la persoane din ţară care habar nu am cine sunt şi care voiau să facă "mişto" de sărbători.

Dyna, spuneai că ai dat bani la colindători... eu ce să mai spun... eu nu prea am avut parte de urări din partea acestora... excepţie făcând ţiganii care au venit de trei ori la rând îmbrăcaţi altfel: o dată le-a deschis tata, apoi mama, iar a treia zi am deschis eu şi am constatat că erau aceleaşi feţe cu hainele schimbate...
În fine, a venit revelionul, apoi a început şcoala... pe 30 vacanţă iar... Ce uşurare... în fine... vouă vă transmit: Succes la sesiune!

Anonim spunea...

Hehe...credite pentru sarbatori...sa vezi la mine pe blog o chestie interesanta. Credite facute de pensionari pentru sarbatori.ROMANIA SUCKS