Postări
Notă: di tătă ţâdula = foarte proastă
* Cred că totul a început de ziua lui Mihai, când am fost miruită, cu forţa. Un preot strângea, în metrou, bani pentru o biserică din Drumul Taberei. A ajuns în dreptul meu, iar eu am scos o bancnotă de 5 lei (credeam că e de 1 leu). Trenul a oprit, iar eu mă îndreptam spre usă, când bărbatul în sutană m-a tras (puternic) de mâneca şi m-a dat cu mir pe frunte. Dacă aveam nevoie de o substanţă cleioasă şi urât mirositoare pe capul meu, nu refuzam invitaţia lui Mihai de a merge pe stadion. Totuşi, am mirosit toată ziua a biserică, iar glumele preferate au fost „Dyna, Dumnezeule!” sau „ Fugi ca Dyna de tămâie”.
* Camera mea de la parter nu oferă o privelişte prea plăcută. Weekend-ul trecut, colega mea a plecat acasă. Singură şi foarte plictisită, m-am trântit în pat şi mi-am luat laptopul în braţe. Singură, până când am auzit nişte bătăi puternice în geam. Un boschetar se masturba în faţa ferestrei mele. Am tars draperiile şi am stins lumina. Individul, în continuare, bătea în geam şi trăgea de grilaj, pentru a mă înştiinţa că nu a plecat.
* Am aflat cine caută mereu, pe google, „Diana Robu”. Persoana respectivă mi-a lăsat un comentariu, însă am preferat să îl şterg. Totuşi, îi voi răspunde aici, deşi am fost sfătuită să mă abţin.
Domnule Marian Robu, ziua mea este pe 12 septembrie. Ştiu că aţi pregătit cate o felicitare în fiecare an, dar nu aţi ştiut când să o trimiteţi. Îmi pare rău că vă dezamăgesc, dar nu am ajuns la şcoala de corecţie, nu mă droghez (dar fumez extrem de mult), nu am renunţat la şcoală şi nici nu am trei copii, cu trei taţi diferiţi. Deci sunt bine. Şi am ajuns aici fără ajutorul dumneavoastră (recunosc, am văzut replica într-un film)!
Vă rog să îi transmiteţi salutări bunicului, dacă mai trăieşte. Mi-ar fi plăcut să îl cunosc.
Ah, era să uit. Referitor la comentariul pe care mi l-aţi lăsat: aţi greşit cuvântul „reînnoda”, se scrie cu doi de „n”. Toate cele bune!
* Puiul meu creţ ( cea mai bună prietenă din liceu ) a fost în weekend în Bucureşti. Nu ne văzusem de un an jumătate, aşa că am fost încântată când m-a sunat să îmi spună că e în Capitală. Culmea, mai stătea şi în Regie, adică la 500 de metri de căminul meu. Entuziasmul însă nu a durat. Îmi pare rău că a avut foarte puţin timp liber şi nu am stat mai mult împreună. Însă mă bucur că am rămas la fel de apropiate ca în liceu. Abia aştept ă te revăd, puiu`! Data viitoare, vin eu în Iaşi.
* Tot în weekend, m-am certat foarte rău cu Mihai, dar nu aş recunoaşte niciodată că eu sunt responsabilă. Păi da, nu e vina mea că o gaină beată se orienteză în spaţiu mai bine decât mine. Da, ştiu, asta nu e bine pentru o persoană care îşi doreşte să ajungă jurnalist. Totuşi, ca să îmi treacă supărarea pe Mihai, el mă ia cu el să îşi aleagă o pisică ( pe care o va chema, sugestiv, Pitbull ). Iar eu, ca să ma revanşez faţă de Stres, îi voi cumpăra un bilet (sau patru ) la un anume meci al Rapidului. Încă a rămas Stresul meu preferat (Mihai, nu Rapidul). Vorba lui: „ Şi aşa suntem puţine minţi luminate, de ce să ne certăm între noi?”.
* Mi-am imaginat eu următoarea situaţie: cineva are un telefon nasol. Pentru a schimba cardul, trebuie să scoată mai întâi bateria, apoi cartela. Din greşeală, scoate cardul, dar îl scapă în slotul pentru cartelă. E clar, persoana asta (imaginară) este de sex feminin. Nu reuşeşte să scoată cardul, aşa că pune mână pe o forfecuţă şi încercă să scotă bucăţica neagră, de plastic. Evident, a stricat nişte circuite (sau ceva) pe acolo, deci a rămas, duminică, fără telefon. Situaţia este pur ipotetică!
Mâine aş fi vrut să merg până la secretariat, să văd ce se mai aude de diploma mea de Bac. Însă la cât ghinion am în ultimul timp, prefer să nu joc la loto, să nu îmi fac analize şi să nu intru în secretariat.
luni, 2 martie 2009
O perioadă „di tătă ţâdula”
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
22 comentarii:
Sunt mandra de tine mami..chiar daca, intr-o situatie, pur ipotetica, tu ai "lucra" putin iphone-ul sau te-ai rataci putin la metrou, tot un jurnalist renumit vei deveni..luve you, vis urat!;))
Imi pare rău pentru "traumele" suferite de tine (cea cu preotul si cea cu boschetarul) dar mă bucur că acea persoană "imaginaraă", de gen feminin, şi-a reparat telefonul. :) Şi pentru ca tot ai deschis subiectul aici, HAI RAPID!!! :P
Întâmplarea ta cu boschetarul îmi aminteşte de numeroasele experienţe de acest fel pe care le-am avut prin oraş. Însă ultima a fost de Oscar...mergeam cu cele 3 «gagice» ale mele la o cafea în ora de religie[că tot te-a miruit părintele-n metrou:))] şi în faţa noastră apare un nene pe la 50 de ani, îmbrăcat destul de bine, cu un ziar şi ceva foi în mână. Când l-am văzut că se apropie de noi, primul meu gând a fost că e vreun ziarist care face un sondaj pe centru.[Don't ask!] Dar nu era...era doar un nene..pervers..care s-a oprit în faţa noastră şi ne-a întrebat zâmbind:«Fetelor, v-a zis cineva că sunteţi bune de p***??» Politicos este să răspunzi când ţi se pune o întrebare, dar în nesimţirea mea nativă am omis să fac treaba asta...nenea m-a lăsat fără cuvinte...şi oricum, răspunsul era evident:))
So, te aştept la Moldavia pentru noi experienţe cu boschetari şi perverşi:> Cu alte cuvinte, avem di tăti!
faza cu popa = intinzi degetul si ti se ia toata mana.
faza cu boschetarul = omg =))
faza cu tatal tau. (scuze daca ma insel. Am ramas cu impresia ca el e. Si din cate am auzit despre asta...). = Imi pare rau. Nici eu nu am un tata de care sa ma mandresc. Dar... in fine.
faza cu puiul cret = mi-e asa dor decolega mea de banca. Care, apropo, intre timp s-a maritat.
faza cu Mihai = daca tot iei 4 bilete, unul nu e pentru mine? ;;) In wekeend jucam cu Farul acasa. :D
App Mihai...De ce Pitbull??? :)) Spadacio e mai bun. =)) Sau Djalovic, Cesinha sau Andrade ca astia ne-au adus ultima victorie. :))
Cam atat. Mai multa atentie cu iphone-ul ala si bafta cu secretarele. :P
Pe lângă toate cele povestite, cel mai important este că te-ai întâlnit cu prietena ta. Asta a contat cel mai mult.
=)))) Pur ipotetica :))
N-ai zis nimic de mine:( Inseamna ca eu te-am facut fericita=))))
Hai, te pup si pan adata viitoare ne www si sms =)))
Toate bune si frumoase, dar faza cu "Stres" e luata de la mine. ;)) Imi asum meritele. :D Si cum voi doi sunteti doua din stresurile mele preferate, sa nu va prind ca va mai certati, ca ne suparam. :P
Faza cu boschetarul am aflat-o chiar in momentul in care se intampla, "cineva" a avut grija sa ma sune si sa-mi zica. Imi aminteste de o situatie ipotetica, pur ipotetica, in care o persoana a fost urmarita pana in scara blocului de un individ dubios, chiar in prima zi de facultate anul trecut.
1) Faza cu preotul.. nu prea am ce comenta ca s-ar intelege gresit daca ti-as spune ce gandesc despre popi sau asa-zisii oameni religiosi. Daca eram eu ala miruit fara voie era posibil sa-l scuip in fata (depinde de dispozitie).
2) Daca eram in locul tau il filmam, apoi (bineinteles) aruncam cu ceva dupa el. Filmuletul il puneam pe net.
3) Cum vezi ce cauta lumea pe google, si mai ales "cine" cauta?
La faza cu tatal tau.. ma abtin, nu cunosc, nu ma bag.
4) Of of.. ce bun e pieptul puiului tau.. Cu Irina chiar nu m-am mai intalnit de cand am terminat liceul :(
5) Abia astept sa-i cunosc pe ceilalti 3 posesori ai biletelor de la meci. In legatura cu pisica.. o cheama Pitbull sau Piţbull? A doua varianta imi place mai mult :D
6) Daca acea persoana ipotetica exista si in realitate ar fi trebuit sa fie mai atenta si sa nu fi lipsit de la orele de lucru manual din scoala primara :)
7) Nu ai ghinion, au fost doar cateva intamplari neplacute succesive. Priveste si partea buna: ai prieteni care te ajuta sa treci prin astea :D
*In legatura cu noua tema: E ok. Nu prea are treaba cu numele blog-ului, dar e ok.
Happy Martisor!!!
Nush de ce n-a aparut comentariul de aseara. Te intrebam daca stii impotriva cui joaca Rapid (doar Cluj nu e un raspuns :P). Sper ca n-o sa fie un meci di tata tidula din partea Rapidului. :))
Buna, Oanaaaa! :))
@ Claudia: Şi eu te iubesc, coşmar carnivor!
@ Geo: Da, acea persoană şi-a reparat telefonul şi e foarte fericită. Evident, situaţia este ipotetică.
@Misha: Să îmi aminteşti să îţi povestesc faza cu "nu te supara, eşti moldoveancă?" . Prieteni ştiu de ce :))
@ fbogdan: pe motan îl va chema Matei cică. ah, îmi pare rău, dar este vorba de alt meci.
@ Anda: da, aşa este.
@ Cosmin: Ba da, dragă, nu te subestima :))
@ Duda : da, recunosc, "stresul" e invenţia ta. Păi trebuia să povestesc cuiva de boschetar.
Şi nu ştiu despre ce situaţie ipotetică vorbeşti, aia chiar a fost pe bune :))
@ Dragoş: o să te sturi de ceilalţi trei posesori ai biletelor :))
@ Mihai: CFR Cluj :)) am cautat pe google :P
Ah, tot ipotetic, cineva tocmai a rupt două taste la laptop :|
puiule, si mi-e mi-a fost tare dor de tine.imi pare rau ca nu am avut mai mult timp pentru noi, dar sper sa te tii de promisiune si sa vii la Iasi ca sa stam mai mult impreuna si sa mai stam la o barfa mica de aia de-a noastra ca mi-e f dor. :*
Nu ma subestimez, din contra, am zis ca te-am facut fericita:> :))Te-ai emotionat cand ai vazut comentariul de la mine si n-ai mai putu sa-l citesti ca lumea >:D< :))
Cea mai tare este persoana "ipotetica" de care vorbesti...Daca ti s-ar fi intamplat tie, cred ca ai fi cautat de urgenta pe cineva care ti-l repare si care sa ti-l aduca cat mai reprede cu putinta. Ai fi dat numarul de telefon al colegei de camera, spre a putea fi contactata si ai fi zis din 2 in 2 min : "In seara asta o sa am telefon. TELEFON :-B TELEFON!". Cand te-ar fi sunat, ai fi renuntat la apetisantii cartofi prajiti si ai fi alergat intr-o doara la fornetii, unde era punctul de intalnire cu "baiatul dragut", care ii cazuse cu tronc ... colegei de camera. Pacat ca tipul venise cu prietena, careia ii daruise si un buchet cu flori si un cadou.... :)):)) Aceasta este o situatie PUR IPOTETICA. :)):))
La textul cu domnul Robu nu stiu ce as putea comenta. Te-as putea felicita doar pentru taria de caracter si stapanirea de sine de care ai dat dovada.
De asemenea, imi place ca recunosti ca esti o "gaina beata" (si indragostita, as adauga eu:D:D:D), "care nu stie sa se orienteze in spatiu" :))
Dar na...eu tot te iubesc, chiar daca mi-ai reprosat luni ca nu ne mai vazusem de 2 luni X(X( >:D<
Trenul a oprit, iar eu mă îndreptam spre usă, când bărbatul în sutană m-a tras (puternic) de mâneca şi m-a dat cu mir pe frunte.
Am senzatia ca sunt prea multe virgule aici. De a doua nu ai nevoie.
Hmmm un articol cu prea multa ironie, la un moment dat te plictiseste.
Mai ai de muncit pentru a termina procesul de slefuire a diamantului. Continua, faci bine ceea ce faci... :)
Yote la EL :) E bună virgula aia.
Auzi, te-ai făcut afurisit, te-ai molisit de la mine.
Noroc că îmi eşti drag! :)
@ Irina: Puiul meu creţ, abia aştept să ne revedem. Mă ţin de cuvânt şi ajung în Iaşi...cândva. Mi-e dor de tine!
@ Andeluţa: Ce multă imaginaţie ai, unde ai ajuns tu de la o situaţie ipotetică :)
Şi eu te iubesc!
Ah, pe motanul lui Mihai îl va chema Maftei, nu Matei.
Hmm, se pare că îi mustră conştiinţa pe unii pentru greşelile lor din trecut. E bine că nu-ţi laşi personalitatea călcată în picioare.
Way to go, Dyna! .
Cu norocul nu ştiu ce să-ţi spun altceva decât că nu există şi de obicei şi-l face omul singur, dacă individul respectiv crede că ar exista aşa ceva.
Aici nu mă bag, fiecare este liber să gândească în felul său. Eu cred în mine, alţii în diavol, alţii în zei, alţii în noroc...
Baftă cu secretariatul. Nici al nostru nu se lasă mai prejos ;).
Şi de ajungi prin Iaşi, anunţă-mă să-mi fac şi eu timp.
@Dyna: eu am numeroase inventii, printre care "eu ma place" si "pana la anul mai e mult..." (si aici prietenii stiu de ce. multe mai stiu prietenii astia :)) )
@Dragos: si ceilalti posesori ai biletelor de meci de-abia asteapta sa te cunoasca. :)
@Mihai: Buna, Mihai! Vezi ca ar fi cazul sa-i gasim vreun fratior lui 2 prin Cluj. :P
@ pierdutaprintreranduri: nu am probleme de conşţiinţă. Câte o ceartă este benefică uneori. Mai ales că finalul este o excursie de patru zile, alături de cei buni prieteni ai mei şi alături de EL.
@Duda: vezi că prietenii ştiu şi ce ai păţit aseară :)) Şi parcă eu eram ora lui 2. Eu sunt "Una" (prietenii ştiu de ce)
Dyna, mă refeream la domnul respectiv (ştii tu cine), nu la tine. (îl mustră conştiinţa)
;)
Si imaginatia mea a luat-o razna. Cineva (nu spun cine, vorba lu'Caragiale) avea un telefon destul de OK. Dotat cu de toate si aflat in perioada de junete(cumparat de vreo trei luni). Mai mult, avea si rol de cocos (alarma de dimineata). Intr-o zi, persoana in cauza si-a schimbat in mare graba lenjeria de pat. Dupa un timp, zgomotul produs de masina de spalat era...oarecum ciudat. Ceva se izbea mereu de usa, printre spume de Ariel forte. Era telefonul! Resuscitarea (forte si ea, efectuata cu toate ustensilele de prin preajma: uscator de par, seringa, betisoare pentru curatarea urechilor) nu a reusit, pacientul nu a supravietuit. Un miros mortuar de springflowers (de la balsamul de rufe)ii rasfata papilele olfactive ale acelei Cineva. Telefonul a devenit obiect decorativ.
Cat despre ,,o diploma pierduta", multa rabdare si sansa! Mie mi-a fost trecuta gresit nota pe diploma de bac(-43 sutimi), era nevoie de acordul si stampila ISJ (adica un drum la SV, statul pe la huis clos), responsabilul cu desfasurarea examenului era plecat din localitate. Secretarele mi-au tinut si morala (,,dom'soara, ai peste 9, ce mai vrei?"), incepusera
si inscrierile la facultate. In concluzie, mereu e loc de mai rau.
:)
Sper ca esti bine si ca perioada de care ai amintit e deja...trecut. All the best! We need you!!!
Am uitat cum e sa ai un blog in care sa-ti spui durerile si... de fapt, stai nitel, ca n-am avut niciodata un blog in adevaratul sens al cuvantului.
Eu sa fiu in locul tau m-as bucura. Adica, se-ntampla naibii ceva - fie ca e vorba de popi care te alearga cu mirul, fie ca e vorba de masturbaci pe sub ferestre, fie ca e vorba de googaluisti sau de Irine venite in bucuresti, fie ca e vorba de meciuri pe unde se tin ele sau de telefoane cu grade de complexitate crescuta.
Eu, asa ca mosnegii, astept sa-mi pice ceva din cer. Se pare ca de la o varsta nu trebuie sa te mai feresti de belele, se feresc belelele de tine.
Uite, daca ar fi sa aleg dintre-ntamplarile tale ceva ce as dori sa devina intamplarile mele cred ca as alege-o pe aia cu masturbaciul. Bine, numai Spiderman l-as putea gasi la mine la geam cu puta-n mana ca stau la etajul 5... dar totusi, cred ca ar fi fost fain de tot sa ma iau de nenea ala. Sa vad daca ii sta "in erectie" daca as striga toate potaile din zona - avand in vedere ca era noapte.
De fapt nu - acum ca ma gandesc mai bine imi pare rau si mie de Irina. N-am avut ocazia sa o torturez asa cum as fi vrut.
Trimiteți un comentariu